21st century menu

Last year I went with my mother and my sister to the seaside (our's ..good guess) hoping that we can have that wonderful time together and we compensate for all the time I've been away (a.k.a studying in Bucharest).

So we get in the train to Constanta and off we go- no need to mention about the "refined manele" we listened on the way...So we get, eventually (hope I can make it to show you some pictures with the small "buses" that take you from one place to another on the seaside).

Next thing, we get room-usual process give something to the girl at the reception for a better room, and than go to the beach and enjoy the rest of the sun. Next day beach, sun and hunger--yes after fun comes the stomach and reminds you he exists - so we go at the hotel's restaurant. There I must confess I was amazed by the quality of the service, the menu-always changing and so--"well designed" (see the picture).

"Welcome to Romania!"

I am surprised they bothered to print a page for us. Nice of them, right? ;) I am curious if this year they changed anything-I will check.

Enjoy the sun!

"Life is a bold and dashing adventure"

I have always wanted to try a fortune cookie - what could something like that predict the future?or what could one of them predict me - that's something I have always wondered.
Lucky me as I have friends that guess my wishes - so my good friend, Anca, brought me one from USA. So as soon as I received it I opened the magical, rough cookie and read the message: "Life is a bold and dashing adventure". We looked at each other and started laughing - couldn't be closer to the life I am experiencing...

So I will continue telling you my adventures on my way of taking the lead... I will give you just one advice at the beginning of our my stories: "Nothing is what is seems".

Put your seat belts and close your... prejudices.Enjoy the ridding;)

This is your life, are you WHO you want to BE?

Postul de azi, desi din nefericire vine dupa mult timp,...si imi pare rau pentru asta...scuza e aceeasi ca de fiecare data si ca a tuturor--lipsa de timp si poate si starea necesara). But, i'm back. So, postul de azi lanseaza o intrebare pe care o pun cei de la Switchfoot (geniala dupa mine)...Are you who you want to be?

Cred ca asta ar trebui sa fie prima noastra grija-nu fortune, nu social recognition, nu career ...ci pur si simplu sa devenim oamenii care noi ne dorim-sa reusim sa implinim visele pe care le facem cand suntem copii.

De cele mai multe ori uitam cine suntem -ne lasam prinsi in vartejul lucrurilor pe care le avem de facut pentru serviciu,familie sau scoala si uitam. Si poate asta e cel mai dureros-cand uiti cine esti, de unde ai plecat si pentru ce te zbati (mai mult sau mai putin).

Sunt atatea retete ale succesului, dar daca incerci sa le aplici observi cu tristete ca e de fapt inutil sa incerci sa-i imiti pe altii. Secretul, cred eu e in fiecare, secretul e in mintea, in puterea fiecaruia de a intelege care-i sunt limitele si de a incerca sa le depaseasca pentru ca noi suntem singurii care ne impunem limite.

Daca toti am indrazni sa vedem cine suntem cu adevarat si unde vrem as ajungem, cu siguranta am reusi sa ne transformam visele in realitate. Multi uita sa viseze-dar daca nu visam...de unde ne dam seama incotro trebuie sa ne indreptam???

Asa ca lansez o intrebare: ARE YOU WHO YOU WANT TO BE?

Incet, incet...timid, dar cu pasi repezi

S-a implinit o luna, si mai bine chiar, de cand am promis unor oameni dragi ca o sa cresc un blog. Asa ca dupa lungi incercari, dupa lungi cautari m-am hotarat in sfarsit sa scriu....

Poate va intrebati de ce chocolatewhisper....pentru ca unele cuvinte nu trebuie strigate ca sa fie auzite, sau ca sa fie intelese, ci mai degraba soptite usor, dulce si bland; pentru ca in ziua de azi ne agitam de cele mai multe ori degeaba, cand am putea foarte usor sa obtinem ceea ce vrem...daca am avea mai multa incredere in noi.

Cu siguranta va intrebati de ce numele blogului este "Take the lead"--nu are nici o legatura cu sensul propriu al cuvintelor-dar daca as dezvalui totul de la inceput, nu ar mai avea nici un rost ca eu sa scriu. Asa ca va las sa descoperiti cu fiecare post pe care cititi,cu fiecare soapta pe care o auziti, cu fiecare indiciu pe care il veti primi de la cei din jur (sau pur si simplu cautati pe miraculosul google si veti afla ce inseamna).

So, a fost o data ca niciodata (imi pare rau pentru lipsa de originalitate..promit ca remediez, dar intotdeauna mi-au placut povestile si intotdeauna am vrut sa o spun pe-a mea)...a fost o raza de lumina...jucausa, neastamparata, curioasa si vesela care credea ca viata ar trebui traita "like a May flie".

Dar pentru ca nu vreau sa dezvalui prea mult de la inceput...Continuarea in episodul urmator ;)